Focul bacterian al rozaceelor

Patografie. Boala este foarte păgubitoare în diferite zone de cultură a mărului, părului şi gutuiului.

Frunze: se brunifică, se răsucesc şi se usucă.

Inflorescenţe: primele semne ale bolii (la scurt timp după fecundare). Florile şi fructele abia legate, se ofilesc, se usucă, devenind brune-negricioase.

De la flori, bacteria trece în lăstari, pe care se formează ulceraţii, cu scurgeri de exsudat. 

Lăstari: se ofilesc, îndoindu-se de vârf în formă de cârjă, apoi se brunifică şi se usucă.

Fructele tinere: se înnegresc (păr, gutui) sau se brunifică (măr), rămânând, prinse pe lăstari, ca şi florile şi frunzele (cele mai multe, rămân acolo şi peste iarnă).

Atacul apare şi la fructele dezvoltate, chiar şi  în curs de maturare: pete rotunde decolorate, apoi brune şi cu picături de exsudat pe suprafaţă.

Pe ramuri şi trunchi: pete mari, adâncite; scoarţa atacată se necrozează şi este lipită pe lemn. Indepărtând scoarţa, se observă lemnul colorat în brun-roşcat. La suprafaţa plăgilor apar picături de exsudat, cleioase şi incolore la început, apoi acestea  se întăresc, devin galben - brune (chihlimbarii).

Bacteriile se propagă rapid, atât în coroana pomului respectiv, cât şi la pomii vecini, astfel încât, în condiţii favorabile de vreme (ploaie cu vânt), infecţia se generalizează, pomii par a fi arşi de flăcări şi, după cca. 3 luni, livada se usucă  aproape total.

Transmitere şi răspândire. Bacteriile rezistă iarna în ulceraţiile dezvoltate din contaminări tardive şi dificil de reperat.

Răspândirea se face prin materialul vegetal infectat, transportat dintr-un loc în altul; pe plan local - prin picăturile de ploaie duse de vânt, insecte (albine, muşte, viespi, afide, psilide, furnici). Păsările migratoare (graurii) au avut şi au un rol important în transportul bacteriei dintr-o ţară în alta. Infecţiile se fac prin leziuni sau prin deschiderile naturale (stomate, lenticele, nectarii).

Factori de risc

• plante gazdă contaminate în vecinătatea livezii: arbori ornamentali (Cotoneaster, Pyracantha, Sorbus) sau pomi seminţoşi
• condiţii climatice: temperaturi > 210C în timpul înfloririi; furtună, ploi sau grindină în perioada de creştere
• factori agronomici: sensibilitatea varietală; prezenţa de flori secundare; fertilizare în exces cu azot, vigoarea pomilor
• Evaluarea riscului: perioada de risc: prezenţa florilor; temperaturi > 240C sau temperaturi minime >120C şi temperaturi maxime >210C în aceeaşi zi
• Condiţii care stau la baza prognozarii si avertizării focului bacterian:
• Inflorescenţe deschise, petale intacte; precipitaţii de cel puţin 0.25mm, ceaţă deasă sau precipitaţii care depăşesc 2.5 mm în ziua anterioară; o temperatură medie zilnică de 15.60C

Elemente de protecţie

• distrugerea sistematică a focarelor din livadă şi în vecinătate
• monitorizarea constantă a plantaţiei, mai ales în perioadele de risc
• în zonele situate aproape de focarele depistate: control riguros al tuturor pomilor, imediat după înflorit, pentru depistarea eventualelor focare de infecţie. Se controlează şi gardurile vii, perdelele de protecţie din lungul şoselelor, parcurile precum şi arboretele din luncile râurilor etc.
• atenţie la echilibrul alimentar al pomilor şi la raportul Ca/K. Insuficienţa fertilizării azotate poate induce alternanţe, deci a doua înflorire şi o creştere a riscului. Evitaţi şi fertilizarea exagerată cu azot (generează creşteri vegetative suculente, sensibile la foc bacterian).
• realizarea tăierilor înainte de martie pe timp uscat, începând cu livezile sănătoase. Evitarea tăierilor excesive de iarnă care stimulează creşteri vegetative în sezonul următor. Intârzierea tăierilor de vară până când mugurele terminal a apărut şi când prognoza meteo anunţă 2-3 zile consecutive însorite, uscate.
• evitarea irigării în exces (foliajul şi ulceraţiile umede favorizează diseminarea bacteriei)
• eliminarea şi distrugerea părţilor atacate, tăind 30-60 cm sub zona afectată. Dezinfectaţi cu hipoclorit de sodiu sau alcool instrumentele de tăiere. Lăstarii atacaţi tăiaţi se vor distruge prin ardere, operaţie urmată imediat de tratamente chimice
• când uscarea a depăşit 50 % din coroană, pomul va fi eliminat din plantaţie
• Poziţionarea tratamentelor: când riscul de temperatură este atins. Tratamente chimice (tabelul 11.1): înainte de înflorit (produse cuprice - Champion, Funguran, Kocide); în timpul înfloritului: 2- 3 tratamente, la interval de 5-7 zile (Aliette); ultimul tratament - toamna, înainte de căderea frunzelor, cu produse cuprice. Atenţie: risc de fitotoxicitate al unor produse în timpul înfloririi
• repetarea tratamentelor după precipitaţii (15-20 mm) sau imediat după căderea grindinei; 3 zile după tratamentul precedent dacă pragul este constant depăşit şi la 4-5 zile dacă pragul este atins din nou