Gărgărița frunzelor de mazăre

In România este întâlnită în toate regiunile ţării.

Adultul de 3,5-5 mm lungime, de culoare neagră, acoperit cu solzi gri-cenuşii. Capul are rostrul scurt şi lat, pe elitre solzii formează benzi longitudinale alternative, mai închise şi mai deschise. Larva are corpul de culoare albă, cu capul galben-brun, iar la completa dezvoltare este de 5-6 mm lungime.

Dezvoltarea populației

Dezvoltă o singură generaţie pe an, iernând ca adult în sol, sau sub resturile vegetale. De la începutul lunii aprilie adulţii hibernanţi părăsesc locurile de iernare şi se deplasează prin mers sau zbor spre noile culturi.

Ouăle sunt depuse izolat sau în grupe mici pe frunzele şi tulpinile plantelor, sau pe sol, la baza acestora. Din cauza ploilor şi vânturilor majoritatea ouălor depuse pe plante cad pe sol.

După 2-3 săptămâni eclozează larvele, care pătrund în sol şi se hrănesc cu nodozităţile radiculare şi rădăcinile plantelor. După 30-40 zile larvele ajung la completa dezvoltare, se retrag în sol la 8-12 cm adâncime şi se împupează în interiorul unor loje.

Noii adulţi apar eşalonat, din iulie până în toamnă, majoritatea rămânând să ierneze în lojele în care s-au format.

Atac și simptome

Specia este oligofagă atacând leguminoasele anuale şi perene: mazăre, linte, lupin, bob, lucernă, trifoi ş.a. Adulţii rod marginal foliolele frunzelor. Rosăturile au forma literei U, conferindu-i marginii un aspect dantelat.

Atacul este periculos la răsărire când, datorită roaderii primelor frunze şi pierderii apei, plantele se usucă. Larvele tinere (până la 2 mm) rod nodozităţile bacteriene, apoi rădăcinile sub formă de galerii adânci şi neregulate.

Plantele atacate stagnează în creştere, dau producţii scăzute sau chiar se usucă.

Combatere

Nu se iau masuri speciale de combatere, orice tratament în perioada de vegetație, în cursul răsăririi reduce atacul dăunătorului.