Molia cruciferelor sau Molia verzei

Molia cruciferelor este un dăunător comun în culturile de crucifere cultivate în zonele agricole sau în grădini. Deși produce daune mai ales la varză, poate afecta și conopida, broccoli sau rapița. Este răspândită în toate zonele țării unde se cultivă legume crucifere, cu densitate mai ridicată în sud. 

Molia verzei este ușor de identificat datorită aspectului său distinctiv. Adultul are o lungime de aproximativ 10-12 mm și o culoare gri-maronie, cu aripi cu o desenare caracteristică în formă de V, iar larvele au culoare verde-gălbuie și prezintă o structură segmentată, cu cap și picioare negre.

Ciclul de viață al moliei cruciferelor 

Înțelegerea ciclului de viață al dăunătorului este esențială pentru controla populația acestuia. După ce ouăle sunt depuse pe plantele crucifere, acestea incubează aproximativ o săptămână. 

Larvele apărute după eclozare sunt cele mai distructive pentru culturi, hrănindu-se cu frunzele și tulpinile plantei gazdă. Această perioadă poate dura între 2 și 4 săptămâni, în funcție de condițiile de mediu și disponibilitatea hranei. 

Pupa este o etapă de repaus în care molia verzei se pregătește pentru a deveni adult, stadiu în care dăunătorul poate să depună ouăle pentru un nou ciclu de viață. Aceste etape pot fi prevenite dacă se intervine eficient cu tratamente, în stadiul de ou. 

Atac și simptome

La apariție, larvele sunt miniere, hrănindu-se cu parenchimul frunzelor. După 2-3 zile de hrănire, părăsesc minele și trec pe partea inferioară a frunzelor, rozând epiderma inferioară și parenchimul frunzei sub formă de ferestre, de unde și denumirea atacului de „ferestruire”. Frunzele atacate devin apoi cenușii. 

Atacul larvelor se poate manifesta și la nivelul tijelor florale prin săparea de galerii, atac ce duce la scăderea rezistenței plantelor și la diminuarea producției agricole. Pierderile se pot ridica până la 50% din producție, mai ales în anii cu ierni blânde, care favorizează invazii puternice ale acestui dăunător.  

Prevenire și combatere

Pentru a proteja culturile de legume și a minimiza daunele produse de molia verzei, identificarea primelor semne care indică prezența acestui dăunător în grădină sau pe câmp poate include observarea adulților zburători în jurul plantelor crucifere, găsirea ouălor pe frunze sau a larvelor care se hrănesc cu acestea, observarea găurilor în frunze. 

Pentru limitarea pagubelor, ca măsuri agrofitotehnice se recomandă distrugerea buruienilor, a cruciferelor spontane în special, și efectuarea de săpături adânci care îngroapă resturile vegetale. În perioada de vegetație, la apariția larvelor se aplică tratamente chimice sub formă de stropiri. 

Ca măsuri preventive, rotația culturilor și curățarea terenului de resturile vegetale ajută la evitarea acumulării dăunătorilor în sol și vor preveni răspândirea infestării în culturile sănătoase.