Molia viței de vie

În România este întâlnită îndeosebi în zonele viticole de la șes din sudul țării.

Adultul este un fluturas de 7-8 mm lungime, iar anvergura aripilor este de 18-20 mm . Larva este o omida de culoare verde maslinie-cenusie, de 10-12 mm, cu capul, pronotul si picioarele brune.

Dezvoltarea populației

Specie cu 2-3 generatii pe an (a doua in iulie-august), avand un zbor crepuscular atunci cand temperatura depaseste 15 grade Celsius partial exfoliata a butucilor, într-un cocon alb matasos.

Dezvoltarea populației

Fluturii apar în prima decada a lunii iunie, dar pot aparea si mai devreme, temperaturile ridicate si seceta, favorizeaza zborul fluturilor si depunerea oualor.

Atac și simptome

Daunatoare sunt larvele care sunt polifage, larvele aparute în cursul lunii iunie se hranesc cu bobocii florali si boabe verzi, larvele celei de a doua generatii, aparute în august se hranesc cu pulpa boabelor de la soirile timpurii, iar cele ale generatiei a treia cu boabele în pârga ale soiurilor tardive.

Boabele atacate se inchid la culoare, se zbarcesc si sunt adesea infectate cu ciupercile Botrytis cinerea sau Penicillium glaucum si putrezesc.

Combatere

PED-ul este de 5-7 larve vii/100 inflorescente sau ciorchini la generatia a doua sau 1-2 % boabe atacate, sau 100 masculi/capcana feromonala/saptamana, in perioada de zbor a adultilor.

Aprecierea necesitatii aplicarii tratamentelor de combatere se poate face in prezent prin inregistrarea curbei de zbor a adultilor cu ajutorul: capcanelor alimentare (in numar de 25, prinse pe prima sarma a spalierului), fcapcanelor luminoase, capcanelor feromonale.

Combaterea moliei strugurilor este in general preventiva, deoarece larvele daunatorului sunt sensibile la actiunea produselor fitosanitare numai imediat dupa eclozare.

Combaterea chimica se face în general prin 2 tratamente, din care primul se aplica în timpul înfloritului iar al doilea în fenofaza de pârga a boabelor.

În zonele endemice puternic infestate se recomanda efectuarea si a celui de al treilea tratament cu 20-25 zile înainte de recoltare, conform unor scheme de tratament (1+1+1; 2+1+1; 2+2+1; sau 1+2+1), determinate de generatia daunatorului.