Transport gratuit pentru orice comandă.

Musca morcovului

Lorem ipsum
  • Denumire stiintifica Chamaepsila (Psila) rosae Fab.

Produse recomandate

Specie din grupul Diptera-Psilidae răspândită în ţara noastră frecvent în Banat, Transilvania şi Moldova.

Adultul are corpul de culoare neagră cu reflexe cenuşii. Capul este brun iar picioarele galbene. Lungimea corpului este de 4,0-5,0 mm. Femela prezintă abdomenul alungit şi ascuţit posterior. Aripile sunt lungi, transparente cu nervurile gălbui. Larvele sunt acefale şi apode, cilindrice sau fusiforme cu corpul alungit alb gălbui. Lungimea corpului este de 6,0-7,0 mm, iar la maturitate ating lungimea de 6-12 mm.

Dezvoltarea populației

Dezvoltă 2 generaţii pe an (IV-VI; VII-IV), şi iernează ca pupă în resturile de plante rămase în câmp, în orizonturile de suprafaţa ale solului sau în rădăcinile depozitate. Din pupe, adulţii apar primăvara pe parcursul a cca. 30 de zile. Adulţii apar la sfârşitul lunii mai având un zbor diurn şi greoi şi de scurtă durată, fiind activi pe vreme caldă şi însorită.

Musca morcovului depune ponta pe sol sau în zona coletului, fiind formată din 5-12 ouă. După copulaţie femelele depun ponta în stratul superficial al solului în apropierea coletului plantelor de morcov şi ţelină. Incubaţia durează 10-12 zile, larvele eclozate pătrund în rădăcinile plantelor săpând galerii numeroase şi consumând ţesuturile vegetale.

La completa dezvoltare larvele se retrag în sol unde se împupează, unele larve se împupează în interiorul rădăcinilor atacate. Noii adulţii apar în cursul lunii iulie şi dau naştere celei dea II-a generaţii care se dezvoltă în iulie-august.

Atac și simptome

Sunt atacate specii de umbelifere spontane sau cultivate în special morcovul şi ţelina, larvele săpând numeroase galerii în rădăcini. Larvele tinere atacă rădăcinile secundare, iar ca urmare dacă aceste plante atacate nu pier, atunci ele vor dezvolta rădăcini mici bifurcate sau deformate, ca urmare a atacului mai tardiv plantele stagnează în creştere, frunzele se îngălbenesc, se ofilesc iar plantele se usucă timpuriu.

Rădăcinile atacate putrezesc ca urmare a instalării unor microorganisme saprofite având loc o diminuare a producţiei atât din punct de vedere cantitativ şi calitativ.

Combatere

Se impune recoltarea completă şi timpurie în culturile destinate industrializării, strângerea resturilor vegetale rămase în câmp după recoltare şi distrugerea acestora prin ardere, insămânţarea sau plantarea timpurie a culturilor în terenuri pregătite corespunzător şi eliminarea plantelor atacate contribuie la asigurarea unei dezvoltări viguroase a plantelor şi la reducerea rezervei biologice a dăunătorului pentru anul următor, la fel ca şi distrugerea samulastrei, cultivarea unor soiuri rezistente pot limita pagubele produse.

Combaterea chimică recomandă aplicarea tratamentelor în perioada depunerii pontei sau la semnalarea apariţiei larvelor prin  utilizarea insecticidelor omologate.