Transport gratuit pentru orice comandă.

Păduchele verde al hameiului

Lorem ipsum
  • Denumire stiintifica Phorodon humuli

Produse recomandate

A fost considerat ca daunator numai pentru Transilvania si regiunile nordice ale Romaniei tarii, deosebit în anii 1970-1995, odata cu dezvoltarea impetoasa a suprafetelor plantate cu hamei.

Matca (fundatrixul) are corpul globulos, lung de 1,98-2,25 mm, aptera, verde-deschis, cu o dunga dorsala întunecata.

Fundatrigenele aptere au corpul lung de 2,0-2,3 mm, ovale, verde-galbui, dorsal au trei dungi întunecate. Fundatrigenele aripate masoara 1,7-2,3 mm, au corpul oval-alungit, verde, capul si toracele sunt negre, aripile sunt membranoase, bine dezvoltate, transparente. Virginogenele sunt aptere, de 1,50-2,25 mm si au corpul globulos, verde-deschis. Femelele sexupare (gynoparae) sunt aripate si au corpul oval-alungit, verde, lung de 1,75-2,28 mm. Femelele ovipare  sunt aptere, de 1,65-2,24 mm, corpul oval-alungit, verde.

Masculii sunt aripati, de 1,50-1,95 mm, având corpul oval-alungit, verde, capul si toracele sunt negre iar abdomenul verde, aripile sunt alungite, mari, membranoase.

Larvele masoara 0,42-0,60 mm, initial corpul este transparent sau albicios si pe masura ce se dezvolta, devine verde-deschis sau verde-galbui.

Dezvoltarea populației

Este o specie dioica, facultativ migratoare iernând în stadiul de ou de iernare depus la baza mugurilor ramurilor tinere ale plantelor-gazda primare, care sunt specii de sâmburoase (din genul Prunus).

Primavara, larvele ce se dezvolta, pe specii de samburoase, în prima generatie de fundatrigene, formeaza larvele unei a doua generatii de fundatrigene, în care apar si forme aripate care migreaza pe hamei. Zborul de migrare pe hamei începe în ultima parte a lunii mai sau prima parte a lunii iunie, putând dura pâna la jumatatea lunii iulie. Fundatrigenele aripate migrate pe hamei, se instaleaza pe dosul frunzelor lastarilor tineri, unde au 5-6 generatii.

La sfârsit de august, pe hamei apar femele aripate, care revin pe plantele-gazda primare, unde femelele ovipare depun la baza mugurilor 6-12 oua de iernare.

Atac și simptome

Planta-gazda secundara este reprezentata de hameiul spontan si cultivat, Humulus lupulus L.

Afidele formeaza colonii pe dosul frunzelor, vârfurile lastarilor si pe conuri. Pagubele directe decurg din sugerea sucului celular, în urma caruia tesuturile se deformeaza, metabolismul lor fiind profund afectat. Pagubele indirecte sunt produse prin transmiterea de viroze.

Un alt aspect îl constituie eliminarea de "roua de miere", constituita din dejectii bogate în hidrati de carbon, pe care se instaleaza fumagina - Capnodium salicinum L.

În anii favorabili daunatorului, în plantatiile în care nu sau aplicat tratamente preventive sau curative, pagubele se ridica la 75-100%, iar conurile obtinute au o calitate cu mult sub standardele acceptate în industria berii.

Combatere

Controlul daunatorului se poate realiza prin: utilizarea de genotipuri rezistente, la înfiintarea plantatiilor; supravegherea si monitorizarea populatiei de afide; cel mai folosit mijloc de a asigura reducerea populatiilor daunatorului, consta în aplicarea tratamentelor de combatere la avertizare, dupa criteriul fenologic (când coardele anuale au 100-120 cm si apar primele colonii pe hamei), dupa criteriul biologic (primul tratament se aplica atunci când se depaseste PED-ul de 10 exemplare/frunza, sau ori de câte ori acest prag este depasit în cursul urmatoarelor generatii), sau dupa criteriul fenologic.

O metoda mecanica de combatere a paduchelui verde al hameiului, consta în defrisarea în perioada de iarna a arbustilor de porumbar (Prunus spinosa L.), pe care sunt depuse ouale de rezistenta ale afidului.

Combaterea chimica este de baza, limitarea atacului se realizeaza si prin aplicarea tratamentelor de iarna, în livezile de prun din vecinatatea plantatiilor de hamei, pentru combaterea formelor hibernante. În perioada de vegetatie, se aplica tratamente chimice, ori de câte ori este necesar, atâta timp cât densitatea numerica a daunatorului se mentine la peste 4 forme mobile pe o frunza.