Transport gratuit pentru orice comandă.

Păduchele verde al mărului

Lorem ipsum
  • Denumire stiintifica Aphis pomi

Produse recomandate

În România este întâlnit în toate regiunile pomicole, din zona de stepă până în regiunile montane.

Virginogenele aptere au corpul piriform, de 1,5 ‑ 2 mm lungime, de culoare verde sau verde‑gălbui, cu capul galben sau negru. Virginogenele aripate au corpul de 2 ‑ 2,5 mm lungime cu capul, antenele şi toracele negre, abdomenul verde, picioarele gălbui, tarsele, corniculele şi coada neagră.

Larvele tinere au corpul turtit dorso-ventral, de culoare galbenă, cu benzile dorso‑abdominale negre, ochii bombaţi, roşii. Larvele de vârsta a doua au extremitatea abdominală acoperită cu o secreţie ceroasă filamentoasă.

Dezvoltarea populației

Specie polivoltină, monoecică, tot ciclul evolutiv are loc pe măr, iernează în stadiul de ou de rezistenţă pe lăstarii relativ subţiri. Larvele de fundatrix apărute primăvara, migrează pe faţa inferioară a frunzelor şi pe noii lăstari, transformându-se în vârful lăstarilor noi, în femele fundatrix, care prin înmulţire partenogenetică dau naştere la 25-40 larve.

Larvele apărute după o perioadă de hrănire devin femele aptere şi aripate, după care ciclul se repetă. Formele aripate zboară şi pe alte specii de plante lemnoase înrudite, pe care se înmulţesc.

Spre toamnă printre virginogenele aptere apar şi forme sexupare aripate din care provin formele sexuate. Femelele apărute, după copulaţie, depun câte un ou de rezistenţă.

Atac și simptome

Adulţii şi larvele acestei specii atacă mărul, rareori se întâlneşte pe scoruş, păr şi gutui.

Puricele colonizează la început mugurii florali şi foliari, apoi frunzele şi fructele ti­nere. În urma înţepăturilor, lăstarii nu se mai dezvoltă normal, se răsucesc, frunzele tinere se deformează, rămân mici, cu aspect clorotic. Butonii florali avortează şi se usucă, iar pedunculii lor rămân mult timp atârnaţi pe ramuri.

Organele atacate sunt acoperite cu dejecţii zaharoase pe care se dezvoltă ciupercile din genul Capnodium. Din această cauză se formează pe diferite organe atacate, un strat de culoare neagră (fumagina), împiedicându-se respiraţia, transpiraţia etc. Specia putând apărea până toamna pe lăstarii tineri, produce pagube deosebite dacă se instalează în pepiniere.

Combatere

Avertizarea tratamentelor se face la depistarea ouălor de rezistenţă, când se aplică tratamente de iarnă. În primăvară şi vară avertizarea tratamentelor se face la semnalarea primelor colonii de afide pe frunze. Pragul economic de dăunare este de 4-10 ouă/10 cm ramură (până la dezmugurit) sau 8-10 colonii/lăstari.

Tăierile de rodire care se aplică în tehnologia de cultură a mărului, pot îndepărta cea mai mare parte a ramurilor pe care sunt depuse ouăle de rezistenţă.