Puricele de pământ al tulpinilor

In România daunatorul este prezent oriunde este cultivata rapita.

Adultul, de 3,5-4,5 mm, are corpul alungit cu marginile usor convexe, de culoare verde-albastrui închis, cu luciu metalic. Picioarele posterioare sunt dezvoltate, adaptate pentru sarit. Larva este de 1,5 mm lungime si poate ajunge la completa dezvoltare pâna la 8 mm lungime. Corpul este moale, de culoare alb-galbui iar capul initial este de culoare maro închis iar mai tîrziu devine bej deschis.

Dezvoltarea populației

Are o singura generatie pe an, adultii apar în cursul lunilor mai-iulie si se hranesc cu frunze sau chiar cu silicvele înca verzi. În perioada de vara se retrag pentru estivatie sub aparatul foliar al plantelor aflate de obicei la marginea solelor de rapita, unde este umbra si racoare.

Odata cu semanatul noilor culturi de rapita, în cursul lunilor august-septembrie, adultii îsi reiau activitatea îndreptându-se spre solele nou semanate, atacând semintele germinate, plantele abia rasarite si ulterior frunzele tinere ale plantelor dezvoltate.

Femelele depun oua, la baza tulpinilor plantelor de rapita rasarite, la 1-2 cm adâncime. Depunerea oualelor se face din toamna pâna la venirea iernii (când apar temperaturi negative) si este reluata la începutul lunii martie, adultii ierneaza sub resturile plantelor sau în sol sau sub bulgarii de pamânt. Larva proaspat eclozata se ridica la suprafata solului si intra în petiolurile frunzelor inferioare.

Locul de patrundere se poate identifica prin prezenta unor cicatrici ale rosaturilor larvelor. Larva sapa galerii în maduva petiolului, iar în iernile mai putin aspre, patrunde în tulpina, putând ajunge chiar pâna la mugurele de crestere terminal.

În anii favorabili (cu toamne lungi si calde si precipitatii în septembrie) o parte din larve devin mature chiar din toamna, si se retrag pentru împupare în sol la începutul iernii. Datorita acestui fapt, în primavara pot fi semnalate în culturile de rapita larve de vârste diferite, cu localizari diferite pe planta. Noii adulti apar începând cu luna mai.

Atac și simptome

În toamna atacul adultilor este evidentiat prin rosaturile si perforatiile frunzelor plantelor abia rasarite. Galeriile sapate de catre larve, în petiolurile frunzelor sau în tulpina, se pot umple cu sucul plantelor sau cu apa, iar înghetul determina craparea petiolurilor si tulpinilor si instalarea unor patogeni. În primavara, plantele atacate de larve ramifica abundent si ramân pipernicite.

Adultii puricelui de pamânt al tulpinilor (Psylliodes chrysocephala) împreuna cu adultii puricilor de pamânt (Phyllotreta atra), Ceutorhynchus picitarsis (curculionidul de iarna al tulpinilor) ataca în mod obisnuit în toamna, urme de atac se vad si în primavara.

Pentru a evita unele confuzii pentru cultivatorii nespecialisti, aratam ca aceste larve pot fi de Psylliodes chrysocephala (puricele de pamânt al tulpinilor), unde larvele prezinta vizibil 3 perechi de picioare, sau de Ceutorhynchus picitarsis (curculionidul de iarna al tulpinilor) unde larvele sunt apode si eucefale.

Combatere

În reducerea populatiilor acestei specii metodele agrofitotehnice, cum sunt distrugerea samulastrei si lucrarile solului, sunt cele mai recomandate, tratamentul semintei este un mijloc prin care pot fi prevenii atacurile obisnuite, subliniind totusi faptul ca acesta metoda nu poate combate daunatorul în cazul unor populatii numeroase sau când exista conditii favorabile daunatorului.

În conditiile existentei unei rezerve semnificative, este necesara aplicarea unor tratamente în perioada de vegetatie.

La rasarirea culturii de rapita, PED-ul este de 3 plante atacate din 10, sau când în toamna exista mai mult de 5 purici/planta. La sfârsitul iernii daca exista mai mult de 5-10 larve/planta (dupa examinarea prin sectionare a petiolurilor si tulpinii), se recomanda aplicarea unor tratamente (cu insecticide sistemice) care sa combata larvele aflate in interiorul plantelor.

Pentru combaterea adultilor hibernanti, se recomanda aplicarea de tratamente în vegetatie.