Puricele de pământ al tulpinilor

In România dăunătorul este prezent oriunde este cultivată rapița.

Adultul, de 3,5-4,5 mm, are corpul alungit cu marginile usor convexe, de culoare verde-albastrui închis, cu luciu metalic. Picioarele posterioare sunt dezvoltate, adaptate pentru sărit. Larva este de 1,5 mm lungime și poate ajunge la completă dezvoltare până la 8 mm lungime. Corpul este moale, de culoare alb-galbui iar capul inițial este de culoare maro închis iar mai tîrziu devine bej deschis.

Dezvoltarea populației

Are o singură generație pe an, adulții apar în cursul lunilor mai-iulie și se hrănesc cu frunze sau chiar cu silicvele înca verzi. În perioada de vară se retrag pentru estivație sub aparatul foliar al plantelor aflate de obicei la marginea solelor de rapiță, unde este umbră și răcoare.

Odată cu semănatul noilor culturi de rapiță, în cursul lunilor august-septembrie, adulții îsi reiau activitatea îndreptându-se spre solele nou semănate, atacând semințele germinate, plantele abia răsărite și ulterior frunzele tinere ale plantelor dezvoltate.

Femelele depun ouă, la baza tulpinilor plantelor de rapiță răsărite, la 1-2 cm adâncime. Depunerea oualelor se face din toamnă până la venirea iernii (când apar temperaturi negative) și este reluată la începutul lunii martie, adulții iernează sub resturile plantelor sau în sol sau sub bulgări de pamânt. Larva proaspăt eclozată se ridică la suprafața solului și intră în pețiolurile frunzelor inferioare.

Locul de patrundere se poate identifica prin prezența unor cicatrici ale rosăturilor larvelor. Larva sapă galerii în maduva pețiolului, iar în iernile mai puțin aspre, pătrunde în tulpină, putând ajunge chiar până la mugurele de creștere terminal.

În anii favorabili (cu toamne lungi și calde și precipitații în septembrie) o parte din larve devin mature chiar din toamnă, și se retrag pentru împupare în sol la începutul iernii. Datorită acestui fapt, în primavară pot fi semnalate în culturile de rapiță larve de vârste diferite, cu localizari diferite pe plantă. Noii adulți apar începând cu luna mai.

Atac și simptome

În toamnă atacul adulților este evidențiat prin rosăturile și perforațiile frunzelor plantelor abia răsărite. Galeriile săpate de catre larve, în pețiolurile frunzelor sau în tulpină, se pot umple cu sucul plantelor sau cu apă, iar înghețul determină crăparea pețiolurilor și tulpinilor și instalarea unor patogeni. În primavară, plantele atacate de larve ramifică abundent si rămân pipernicite.

Adultii puricelui de pământ al tulpinilor (Psylliodes chrysocephala) împreună cu adulții puricilor de pământ (Phyllotreta atra), Ceutorhynchus picitarsis (curculionidul de iarnă al tulpinilor) atacă în mod obișnuit în toamnă, urme de atac se văd și în primavară.

Pentru a evita unele confuzii pentru cultivatorii nespecialiști, arătăm ca aceste larve pot fi de Psylliodes chrysocephala (puricele de pamânt al tulpinilor), unde larvele prezintă vizibil 3 perechi de picioare, sau de Ceutorhynchus picitarsis (curculionidul de iarnă al tulpinilor) unde larvele sunt apode și eucefale.

Combatere

În reducerea populațiilor acestei specii metodele agrofitotehnice, cum sunt distrugerea samulastrei și lucrările solului, sunt cele mai recomandate, tratamentul seminței este un mijloc prin care pot fi prevenite atacurile obișnuite, subliniind totuși faptul că acestă metodă nu poate combate dăunătorul în cazul unor populații numeroase sau când există condiții favorabile dăunătorului.

În condițiile existenței unei rezerve semnificative, este necesară aplicarea unor tratamente în perioada de vegetație.

La răsărirea culturii de rapiță, PED-ul este de 3 plante atacate din 10, sau când în toamnă există mai mult de 5 purici/plantă. La sfârțitul iernii daca există mai mult de 5-10 larve/plantă (dupa examinarea prin secționare a pețiolurilor și tulpinii), se recomandă aplicarea unor tratamente (cu insecticide sistemice) care să combată larvele aflate în interiorul plantelor.

Pentru combaterea adulților hibernanți, se recomandă aplicarea de tratamente în vegetație.