Viermele prunelor

În Romînia se întâlneşte în zona de stepă şi în zona pădurilor de fag.

Adultul este un fluturaş de talie mică, care are anvergura aripilor de 14-16 mm. Aripile anterioare sunt brun-închis, la vârf prezintă câte o pată ovală-lucitoare, de culoare brun-cenuşie sau plumburie. Larva, la dezvoltare completă are 10-14 mm lungime şi este de culoare roşu-cărămiziu pe partea dorsală şi roz-pal pe cea ventrală.

Dezvoltarea populației

Viermele prunelor iernează ca larvă într-un cocon mătăsos, sub ritidomul de la baza tulpinii sau în alte locuri adăpostite. Are în mod obişnuit două generaţii pe an, dar în ultimii ani, în zonele de câmpie, dezvoltă şi a treia generaţie.

La sfârşitul lunii martie, începutul lunii aprilie, se transformă în pupă, iar primii fluturi apar la începutul lunii mai, imperecherea are loc imediat după apariţie, ouăle sunt depuse pe partea inferioară a frunzelor şi pe fructe, larvele apărute se fixează pe fructele tinere, rod galerii şi se hrănesc cu pulpa şi sâmburii cruzi.

Fructele atacate îşi încetinesc creşterea, capătă o culoare violacee şi cad pe sol. Larvele se hrănesc în continuare în fructele căzute, până la completa dezvoltare, după care părăsesc fructele şi se retrag sub scoarţa exfoliată a trunchiurilor, unde îşi confecţionează coconul din fire mătăsoase şi se transformă în pupe.

Fluturii generaţiei a doua apar, de regulă, în prima decadă a lunii iulie, ouăle sunt depuse numai pe fructele verzi sau în pârgă, fiind preferate soiurile tardive şi semitardive, larvele generaţiei a doua pătrund în fructe şi produc galerii în jurul sâmburelui, la sfârşitul lunii august sau începutul lunii septembrie, larvele se retrag pentru hibernare, reprezentând rezerva biologică de atac pentru anul următor.

Atac și simptome

Viermele prunelor atacă fructele de prun sălbatic şi cultivat, precum şi ale altor specii de sâmburoase (cireş, piersic, cais). Larvele atacă numai fructele, distrugând pulpa şi sâmburele. Larvele primei generaţii atacă fructele, în special, în zona pedunculului care apoi capătă o culoare violacee şi cad prematur.

Fructele atacate de larvele generaţiei a doua se recunosc uşor după prezenţa picăturilor gomoase care se scurg prin orificiul de pătrundere a larvelor.  Aceste fructe se maturează prematur, devin moi, cad şi putrezesc pe sol.

Pierderi mari se înregistrează la generaţia a doua, ajungând la 50-80 % din recolta de fructe.

Combatere

Pentru reducerea rezervei biologice a dăunătorului se recomandă efectuarea unor lucrări culturale: instalarea de brâie capcană în jurul tulpinii pomilor, pentru capturarea larvelor în timpul deplasării şi arderea acestora; strângerea fructelor viermănoase, distrugerea sau folosirea lor în alte scopuri.

În vederea avertizării corecte a tratamentelor fitosanitare se folosesc capcanele cu feromoni sexuali. Pragul economic de dăunare este de 1-2 fluturi/capcană/săptămână sau 5 % frunze cu ouă sau 2-3 % fructe atacate.

Pentru combaterea chimică a viermelui prunelor este omologată o gama largă de produse din diferite grupe chimice, iar tratamentele cu biopreparate pe bază de Bacillus thuringiensis sunt foarte eficiente.