Transport gratuit pentru orice comandă.

Viermele vestic al rădăcinilor de porumb

Lorem ipsum
  • Denumire stiintifica Diabrotica virgifera

Produse recomandate

Adultul are corpul de culoare galbenă spre verde, şi prezintă dimorfism sexual, femela se poate deosebii de mascul de 4,4-6,6 mm lungime  prin aspectul exterior. Larva este subţire, alungită, de culoare albă cu capul negru, iar la maturitate lungimea corpului ajunge la 13 mm.

Dezvoltarea populației

D. virgifera virgifera are o singură generaţie pe an, şi iernează în stadiu de ouă (care pot fi găsite de la mijlocul lui iulie până la sfârşitul lunii iunie anului următor). Eclozarea ouălor şi apariţia larvelor începe la mijlocul lunii mai şi se termină la începutul lunii august, când apar adulţii.

Adulţii pot fi prezenţi în culturile de porumb din iulie până în octombrie. Femela depune ouă aproape în exclusivitate în culturile de porumb, în sol, până la adâncimea de 35 cm (obişnuit la 15-20 cm adâncime). La apariţie, larvele caută rădăcinile plantelor de porumb, putându-se deplasa până la 0,5 m, iar dacă nu le găsesc mor. 

Atac și simptome

Ataca atat in stadiu de adult cat si in cel de larva, pagubele importante sunt produse de larve. Principala cultura atacata este cea de porumb, dand posibilitatea unei inmultiri in masa a daunatorului.

După eclozare, larvele se hrănesc cu perii radiculari şi ţesutul cortical exterior al radacinilor şi se ascund în parenchimul cortical, creand posibilitatea de infectare a rădăcinilor cu diferiţi patogeni.

De la sfarsitul lunii iulie si pana la recoltare, in culturile de porumb se observa plante puternic atacate care au distruse atat radacinile secundare cat si radacina principala .

Plantele atacate cad in urma unor ploi sau vanturi puternice apoi isi revin prin regenerare partiala a sistemului radicular, dar se recunosc dupa tulpinile incovoiate, in forma de “gat de gasca”.

In perioada dinaintea înfloririi porumbului, adulţii se hrănesc la început cu frunze, pe care apar dungi sub formă de rosături alungite, albicioase. Când începe înflorirea porumbului, adulţii, nu mai atacă frunzele, ci se hrănesc cu polen, iar apoi atacă mătasea abia apărută.

Dacă atacul se produce înainte de polenizare pot apărea ştiuleţi sterili. După înflorire, adulţii sunt întâlniţi pe vârful ştiuleţilor în formare, unde se hrănesc cu resturi de mătase, sau cu boabele în faza de lapte.

Atacul adultilor este important numai în loturile de hibridare unde distruge organele florale (la porumbul pentru consum o densitate de peste 20 adulti/stiulete nu reduce semnificativ productia).

In cazul în care se considera numărul de larve în probele de sol recoltate din jurul plantelor de porumb, PED-ul este de 2 larve/plantă, când pământul din probe este prelucrat manual prin scuturarea rădăcinilor şi când proba este prelucrată prin scufundare în apă saturată cu sare PED-ul este de 8 larve/plantă.

Exista potential de atac, în cazul în care se înregistreaza în urma sondajelor efectuate în anul precedent (privind prezenta adultilor), peste 1 adult/planta de porumb (în solele cultivate pentru prima data cu porumb, unde se considera ca exista un raport de 7 femele /3 masculi) sau 1,5 adulti/planta (în solele cu porumb cultivat mai multi ani de-a lungul si se considera ca exista un raport de 1 femela/1 mascul).

Aceasta densitate depinde si de densitatea plantelor, iar numarul se dubleaza la aproximativ jumatate din densitatea plantelor de porumb. Se considera ca vor exista probleme de atac în anul urmator, în cazul în care se captureaza, la capcana feromonala, mai mult de câteva sute de adulti/capcana/saptamâna si peste 30 adulti/capcana/saptamâna la capcanele galbene adezive, cu conditia ca porumbul sa fie cultivat în monocultura. Pentru prezenta adultilor în primul an de cultura a porumbului, PED-ul este de 5-10 adulti/planta.

Pagubele produse se manifesta prin faptul ca, cultura atacată prezintă goluri cu plate culcate la pamant „gat d egasca”, plantele atacate, sunt intarziate in vegetaţie cu repercursiuni asupra producţiilor obţinute. Pierderile de productie sunt foarte variabile, s-au înregistrat scăderi de producţie de boabe, de 10-13% şi chiar mai mari până la 55%, când stresul plantei cauzat de secetă coincide cu perioada de hrănire a larvelor. Acolo unde se înregistrează un atac al culturii de porumb mai mare de 2,5 pe scara Iowa are loc o scădere a producţiei, literatura de specialitate afirmă că o creştere a atacului, pe scara Iowa, cu o unitate determină reducerea producţiei cu 680 kg boabe.

Combatere

Un rol important in stabilirea strategiei  de combatere a viermelui vestic al radacinilor de porumb prezinta prognoza aparitiei daunatorului, care se bazeaza atat pe numarul de adulti, oua si larve, cat si pe conditiile climatice.

Se cunoaste fenomenul de rezistenta si se cultiva hibrizi sau linii rezistente cu referire la abundenta sistemului radicular sau la capacitatea sa de refacere.

In practica se aplica insecticide de sol pentru combaterea larvelor, dar cele mai multe insecticide aplicate in cursul semanatului, sunt profilactice, fara sa se cunoasca densitatea daunatorului, si nu combat integral daunatorul.

Combaterea adultilor presupune aplicarea tratamentelor chimice doar atunci cand este necesar, si sa se efectueze pe suprafete mari, pentru reducerea in timp a populatiei daunatorului.