Viermele vestic al rădăcinilor de porumb

   Adultul are corpul de culoare galbenă spre verde, şi prezintă dimorfism sexual, femela se poate deosebi de mascul de 4,4-6,6 mm lungime prin aspectul exterior. Larva este subţire, alungită, de culoare albă cu capul negru, iar la maturitate lungimea corpului ajunge la 13 mm.

   Dezvoltarea populației D. virgifera virgifera are o singură generaţie pe an, şi iernează în stadiu de ouă (care pot fi găsite de la mijlocul lui iulie până la sfârşitul lunii iunie anului următor). Eclozarea ouălor şi apariţia larvelor începe la mijlocul lunii mai şi se termină la începutul lunii august, când apar adulţii. Adulţii pot fi prezenţi în culturile de porumb din iulie până în octombrie. Femela depune ouă aproape în exclusivitate în culturile de porumb, în sol, până la adâncimea de 35 cm (obişnuit la 15-20 cm adâncime).

   La apariţie, larvele caută rădăcinile plantelor de porumb, putându-se deplasa până la 0,5 m, iar dacă nu le găsesc mor. Atac și simptome Ataca atât în stadiu de adult cât și în cel de larva, pagubele importante sunt produse de larve.

   Principala cultura atacată este cea de porumb, dând posibilitatea unei înmulțiri în masă a dăunătorului. După eclozare, larvele se hrănesc cu perii radiculari şi ţesutul cortical exterior al rădăcinilor şi se ascund în parenchimul cortical, creând posibilitatea de infectare a rădăcinilor cu diferiţi patogeni.

   De la sfârșitul lunii iulie și până la recoltare, în culturile de porumb se observa plante puternic atacate care au distruse atât rădăcinile secundare cât și rădăcină principala . Plantele atacate cad în urma unor ploi sau vânturi puternice apoi își revin prin regenerare parțială a sistemului radicular, dar se recunosc după tulpinile încovoiate, în forma de “gât de gâscă”. În perioada dinaintea înfloririi porumbului, adulţii se hrănesc la început cu frunze, pe care apar dungi sub formă de rosături alungite, albicioase.

   Când începe înflorirea porumbului, adulţii, nu mai atacă frunzele, ci se hrănesc cu polen, iar apoi atacă mătasea abia apărută. Dacă atacul se produce înainte de polenizare pot apărea ştiuleţi sterili. După înflorire, adulţii sunt întâlniţi pe vârful ştiuleţilor în formare, unde se hrănesc cu resturi de mătase, sau cu boabele în faza de lapte. Atacul adulților este important numai în loturile de hibridare unde distruge organele florale (la porumbul pentru consum o densitate de peste 20 adulți/știulete nu reduce semnificativ producția). În cazul în care se consideră numărul de larve în probele de sol recoltate din jurul plantelor de porumb, PED-ul este de 2 larve/plantă, când pământul din probe este prelucrat manual prin scuturarea rădăcinilor şi când proba este prelucrată prin scufundare în apă saturată cu sare PED-ul este de 8 larve/plantă.

   Există potențial de atac, în cazul în care se înregistreaza în urma sondajelor efectuate în anul precedent (privind prezența adulților), peste 1 adult/plantă de porumb (în solele cultivate pentru prima dată cu porumb, unde se consideră că există un raport de 7 femele /3 masculi) sau 1,5 adulți/plantă (în solele cu porumb cultivat mai mulți ani de-a lungul și se consideră că există un raport de 1 femelă/1 mascul). Această densitate depinde și de densitatea plantelor, iar numărul se dublează la aproximativ jumătate din densitatea plantelor de porumb. Se consideră că vor există probleme de atac în anul următor, în cazul în care se capturează, la capcana feromonala, mai mult de câteva sute de adulți/capcană/saptamâna și peste 30 adulți/capcană/saptamâna la capcanele galbene adezive, cu condiția ca porumbul să fie cultivat în monocultură. Pentru prezența adulților în primul an de cultură a porumbului, PED-ul este de 5-10 adulți/plantă. Pagubele produse se manifestă prin faptul că, cultura atacată prezintă goluri cu plate culcate la pământ „gât d egasca”, plantele atacate, sunt întârziate în vegetaţie cu repercursiuni asupra producţiilor obţinute.

   Pierderile de producție sunt foarte variabile, s-au înregistrat scăderi de producţie de boabe, de 10-13% şi chiar mai mari până la 55%, când stresul plantei cauzat de secetă coincide cu perioada de hrănire a larvelor. Acolo unde se înregistrează un atac al culturii de porumb mai mare de 2,5 pe scara Iowa are loc o scădere a producţiei, literatura de specialitate afirmă că o creştere a atacului, pe scara Iowa, cu o unitate determină reducerea producţiei cu 680 kg boabe.

   Combatere Un rol important în stabilirea strategiei de combatere a viermelui vestic al rădăcinilor de porumb prezintă prognoza apariției dăunătorului, care se bazează atât pe numărul de adulți, oua și larve, cât și pe condițiile climatice. Se cunoaște fenomenul de rezistenta și se cultiva hibrizi sau linii rezistente cu referire la abundenta sistemului radicular sau la capacitatea să de refacere.

   În practică se aplică insecticide de sol pentru combaterea larvelor, dar cele mai multe insecticide aplicate în cursul semănatului, sunt profilactice, fară să se cunoască densitatea dăunătorului, și nu combat integral dăunătorul. Combaterea adulților presupune aplicarea tratamentelor chimice doar atunci când este necesar, și să se efectueze pe suprafețe mari, pentru reducerea în timp a populației dăunătorului.