Viespea merelor
- Denumire stiintifica Hoplocampa testudinea
În ţara noastră este răspândită în toate bazinele pomicole.
Adultul (asemănător unei viespi) are corpul de culoare galbenă, cu capul şi antenele roşcate, toracele şi picioarele sunt galbene, corpul de 6‑7 mm. Larva este de culoare cenuşie‑gălbuie, cu capul brun‑roşcat.
Dezvoltarea populației
Prezintă o generaţie pe an, şi iernează în sol la 5-15 cm, ca larvă complet dezvoltată, într-un cocon de mătase. În primăvară se împupează, iar zborul adulţilor are loc o dată cu înflorirea soiurilor timpurii de măr. Femela depune câte un ou, într-o incizie realizată cu ovipozitorul în receptacul, în zona caliciului.
Larvele apar în luna mai, şi merg pe suprafaţa fructelor rozând, la început numai coaja, apoi intră în fruct şi consumă seminţele. La completă dezvoltare, în luna iunie, larvele ies din fructe, şi pătrund în sol, unde îşi confecţionează un cocon mătăsos, impregnat cu granule de pământ şi intră în diapauză până în primăvara următoare.
Atac și combatere
Atacă fructele de măr care prezintă galerii superficiale în zona caliciului. Cu timpul aceste galerii se cicatrizează şi dau un aspect de strangulare a fructului.
În urma atacului, fructele rămân pipernicite şi cad, atacul este confundat adesea cu cel de Cydia pomonella., deosebirile constau din caracteristicele atacului, iar larvele au un mirosul specific de benzaldehidă (miros de ploşniţă).
Combatere
Pentru a combate dăunatorul, toamna sau primăvara se sapă solul în jurul pomilor, pentru a scoate coconii la suprafaţă şi a-i expune la acţiunea intemperiilor şi a diferiţilor prădători.
În perioada căderii fructelor cu larve, acestea se vor strânge zilnic şi vor fi distruse.
Tratamentele se avertizează împotriva viespilor din generaţia hibernantă, care trebuie distruse la primele ouă depuse, sau când florile încep să-şi scuture petalele soiurilor semitimpurii (10-15 % din petale sunt scuturate), fiind omologate o serie destul de mare de produse.