Viespea seminţelor de prun

În România are un areal larg de răspândire, fiind semnalată în livezile de prun din Moldova, Muntenia şi Transilvania.

Femela are corpul de 4-6 mm lungime, de culoare neagră, capul şi toracele sunt acoperite de perişori rari, albicioşi. Antenele sunt formate din 13 articole, iar măciuca este formată din 2 articole. Aripile sunt transparente.

Abdomenul femelei este scurt-pedunculat, ovoid, neted, iar pe ultimele segmente sunt perişori de culoare deschisă, varful abdomenului este gălbui.

Masculul este mai mic, cu antenele mai lungi şi păroase. Larva este apodă şi eucefală, de culoare albă, iar la completa dezvoltare are lungimea corpului de 5-8 mm. Capsula cefalică este alb-gălbuie cu mandibule brune.

Dezvoltarea populației

În toate zonele în care este semnalată, viespea evoluează într-o singură generaţie pe an şi iernează sub formă de larvă complet dezvoltată, în sâmburii fructelor infestate. Primăvara, când temperatura medie atmosferică atinge -12 - 37 grade Celsius, larvele se transformă în pupe, acest moment corespunde cu perioada în care înfloresc speciile de Forsythia, respectiv jumătatea lunii martie-prima decadă a lunii aprilie, când începe scuturarea primelor petale ale florilor de prun, iar temperatura aerului depăşeşte -9-40 grade Celsius, apar primii adulţi, care ies prin orificii circulare, de 1,0-1,6 mm diametru, roase în peretele sâmburelui.

Dacă timpul este secetos, sâmburii sunt tari iar viespile nu pot roade pereţii acestora, apariţia lor fiind astfel întârziată. Zborul insectei, are loc, în general, în cursul lunii mai, după împerechere, femela depune, până la 130 de ouă, intr-un fruct sunt depuse 1-2 ouă. Larvele eclozează la sfârşitul lunii mai, iar dezvoltarea lor se face până la jumătatea lunii iunie, iar fructele atacate cad, începând de la sfârşitul lunii iunie până în august.

La completa dezvoltare, larvele intră în diapauză de estivaţie şi apoi de hibernare, fiind protejate de pereţii tari ai sâmburilor, până în primăvara anului următor.

Atac și simptome

Atacul produs de viespea sâmburilor de prun se manifestă prin căderea prematură a prunelor, de obicei, începând cu a doua decadă a  lunii iunie, atingând un maximum în prima jumătate din iulie, când în sâmburi sunt larve complet dezvoltate.

Fructele atacate pot fi identificate chiar înainte de căderea din pom, deoarece sunt colorate în violaceu şi prezintă o simetrie şi un început de veştejire.

La infestări puternice se formează sub coroana pomilor un adevărat covor de fructe căzute. Insecta poate fi depistată prin spargerea sâmburilor, aceasta având un mod de viaţă "camuflat", dezvoltarea sa de la ou, larvă, pupă şi adult are loc în interiorul sâmburelui fructului. Un procent variabil de larve (11,4 %) rămân în diapauză doi sau chiar trei ani (2,4 %), constituind astfel o rezervă biologică pentru anii următori, larvele in cursul distilării borhotului, nu rezistă temperaturilor ridicate din timpul fierberii.

Viespea sâmburilor de prun poate să atace de la 2,9 % până la 98,7 % din fructe.

Combatere

Pentru reducerea rezervei biologice a dăunătorului se recomandă strângerea şi distrugerea (îngroparea) sau arderea fructelor căzute sub coroana pomilor.

Măsurile agrofitotehnice contribuie la reducerea rezervei biologice: lucrările solului dintre rândurile de pomi, şi pe rând, sub coroană, încorporează în sol, o parte din fructele căzute; adunarea şi distrugerea fructelor căzute; suspendarea în pomi a unor pungi de naftalină care, prin mirosul neplăcut ce-l degajă, creează o atmosferă repulsivă, împiedicând depunerea pontei viespilor.

În funcţie de biologia dăunătorului, fenologia soiurilor sensibile, rezerva biologică, condiţiile climatic şi remanenţa insecticidelor se aplică tratamentele chimice, primul tratament se aplică la 5-6 zile de la apariţia adulţilor, iar al doilea şi al treilea la intervale de 7-8 zile, utilizandu-se insecticide omologate.