Cultura castraveților: Plantare, soiuri și prevenirea bolilor - Ghid A-Z

Castravetele - Cucumis sativus este o plantă din familia Curcubitaceelor, originară din sudul Asiei și cultivată azi pe toate continentele. Castraveții sunt apreciați pentru prospețimea gustului, răcoritor, ușor astrigent, dulceag, cu o tentă amăruie. Cruzi, se potrivesc în salate de legume bogate în nutrienți, iar murați pot fi consumați în salate aperitiv, sandvișuri sau împreună cu feluri principale care au nevoie un accent dulce-acrișor pentru echilibrul gustativ.

Beneficiile castraveților

Castravetele are un conținut ridicat de apă, ceea ce îl face un bun hidratant al organismului și este o alegere excelentă în dietele de slăbit sau în regimul diabeticilor. Pentru aceștia din urmă, rezultate bune în controlul glicemiei se pot obține consumând castravete amar (Momordica charantia).

Castravetele este un aliment bogat în fibre și antioxidanți, contribuind la menținerea unui tranzit intestinal optim și la protecția împotriva radicalilor liberi care provoacă îmbătrânirea și deteriorarea celulelor.

Ce vitamine conțin castraveții?

Castraveții conțin vitamina C, vitamina K, magneziu, potasiu și mangan, elemente implicate în procese biochimice esențiale în organism. Pentru a beneficia din plin de vitamine și minerale, este bine să îi consumi în principal în stare proaspătă și integral, adică inclusiv coaja.

În gospodăriile private, castravetele se cultivă peste tot în România, în toate județele țării. Pentru producții mari, în ferme, zonele din sud și din vest sunt cele mai potrivite din punct de vedere al condițiilor de mediu. Aici se găsesc și regiunile unde se cultivă pe cele mai întinse suprafețe.

Unde se cultivă castraveți în lume?

Castraveții se cultivă în multe țări de pe mapamond, toate continentele locuite fiind reprezentate de țări care înregistrează recolte însemnate de castraveți. Potrivit statisticilor, China este lider mondial în producția de castraveți, urmată de Turcia, Rusia, Ucraina și Mexic.

Soiurile de castraveți cultivate în țara noastră sunt clasificate în funcție de fructele obținute, conform Catalogului 2023 al Institutului de Stat pentru Înregistrarea Soiurilor (ISTIS), care cuprinde toate soiurile de plante de cultură din România.  

Astfel, ca soiuri pentru cornișon, avem:

• Adelaide
• Bicaz
• Cloud
• Codruţ
• Cornistar
• Crişan
• Domani
• Dorna
• Florist
• Geroy
• Ierprem
• Jerry
• Lord
• Mapamond
• Metex
• Mondial
• Nirvana
• Odette
• Perth
• Prut
• Siret
• Slănic
• Tisa.

Soiuri pentru castraveți medii sau lungi:

• Archimedes
• Colosseum
• Columna.

Cultura castraveților are câteva particularități de care trebuie să ții cont în ceea ce privește înființarea și întreținerea ei. Perioada de semănare sau de plantare a răsadurilor de castraveți poate să fie primăvara (cultură timpurie), vara sau toamna.

Cultura de castraveți timpurie

Cultura de castraveți timpurie se face prin răsaduri, obținute din semințe plantate în ghiveci în lunile martie-aprilie. Pentru că plantele au nevoie de o temperatură a solului peste 15 grade, plantarea răsadurilor în sol se face în mai, la începutul lunii. Distanța recomandată va fi de 1 m între rânduri și 0,5 m între plantele de pe rând. Imediat după plantare, răsadurile se udă cu apă călduță (18-20 de grade).

Cultura de castraveți de vară

Semănatul castraveților pentru cultura de vară se face în a doua jumătate a lunii aprilie și începutul lui mai, direct în câmp sau în grădină, respectând o distanță de 1 m între rânduri și 0,6 m între plante. În cuiburi se pune mraniță, amestecată bine cu pământul, iar semințele, în număr de 4-5 la un cuib, se pun la adâncimea de 2-3 cm. Se acoperă cu 1-2 cm de mraniță.

Terenul pe care se însămânțează cultura trebuie arat din toamnă și fertilizat cu gunoi de grajd.

Cultura de castraveți de toamnă

Pentru plantare castraveți în câmp, adesea se recurge la rotația culturilor, mai ales în cultura de toamnă, după mazărea de grădină, varza timpurie, cartoful timpuriu și gulioare. Perioada când se seamănă castraveții de toamnă este de la sfârșitul lunii iulie și până în septembrie, cu distanța de 70 cm între rânduri și 30 cm între plante pe rând. Castraveții obținuți în toamnă din recoltă sunt destinați în special murăturilor, de aceea se preferă soiurile cornișon.

Îngrijirea culturii de castraveți presupune să te asiguri că plantele primesc suficientă lumină, apă și nutrienți, că sunt ferite de boli și dăunători, iar pentru stimularea rodului se apelează la diverse tehnici cum ar fi copilirea castraveților și ciupirea castraveților.

În grădină sau în câmp, pe timpul verii în special, trebuie să le asiguri o cantitate optimă de apă, prin udare zilnică sau irigare. Se apelează și la îngrășăminte, la fertilizatori care să prevină anumite carențe la castraveți.

Când și cum se copilesc castraveții?

Copilirea castraveților este o metodă prin care se stimulează dezvoltarea plantelor și rodirea. Copilirea reprezintă ruperea lăstarilor care apar între tulpină și ramificații. Acest procedeu trebuie realizat atunci când planta are o înălțime de 70 cm, iar răsadul are 3-4 frunzulițe. O a doua etapă de copilire la castraveți se face când vrejul atinge 150-200 cm.

Când și cum se ciupesc castraveții?

Spre deosebire de copilire, care presupune îndepărtarea copililor, la castraveți sub formă de cârcei, ciupirea castraveților înseamnă ruperea lăstarilor de creștere, cu scopul de a întări planta și a stimula dezvoltarea ei în partea de jos, frunzele și ramurile mature, inclusiv florile și fructele.

Prin ciupire se elimină lăstarii cu una sau două frunzulițe. Se numără patru rânduri de frunze viguroase, iar a cincea se taie sau se rupe. Când plantele ating 150 cm se face o nouă ciupire a lăstarilor laterali, după un fruct și 2-3 frunze. Pe tulpină vei lăsa în general 3 fructe.

Cultura de castraveți poate fi afectată de diverse boli și de dăunători, care îi pot reduce vigoarea, pot face ca frunzele să fie vătămate, în dauna gustului fructelor sau a productivității, ori pot duce la uscarea și căderea florilor.

Cele mai frecvente boli care atacă plantele de Cucumis sativus sunt:

• Făinarea castraveților (Sphaerotheca fuliginea) - apariția de pete albe, ca o pâslă, pe frunze, florile, vrejurile și fructele plantelor afectate.
• Mana castraveților (Pseudoperonospora cubensis) - se manifestă inițial prin pete verzi-gălbui pe frunzele care devin ulterior galbene și brun-deschise.
• Pătarea unghiulară a castraveților se dezvoltă în condiții de temperatură și umiditate ridicată (85%) și afectează frunzele, florile și fructele, pe care apar pete mici, neregulate, cu aspect umed și gri.
• Putregaiul cenușiu (Botrytis cinerea) este o boală comună în culturile protejate, caracterizată de pete verzi-cenușii acoperite cu mucegai pe tulpini și fructe.
• Putregaiul tulpinilor de castravete  (Didymella bryoniae) apare la temperaturi între 20-25 de grade Celsius și o umiditate de 85%, manifestându-se prin leziuni umede care devin pete maro pe tulpini.
• Antracnoza cucurbitaceelor (Colletotrichum lagenarium) afectează frunzele, pețiolul, vrejurile, fructele și pedicelul fructelor și se poate răspândi prin semințe sau plante infectate.

Cultura poate avea nevoie și de tratamente castraveți pentru dăunători, printre cei mai răspândiți fiind:

• Afidele (Myzus persicae) - păduchi de diverse culori, cum ar fi verde, negru sau gri, localizați pe partea inferioară a frunzelor, pe flori și pe lăstarii tineri ai castraveților.
• Păianjenul roșu comun (Tetranychus urticae) - este un dăunător care se manifestă mai ales în perioadele calde, afectând plantele de castravete.
• Tripsii (Frankliniella occidentalis) - sunt dăunători ce pot transmite boli grave, afectând creșterea plantelor și provocând avortarea florilor prin înțeparea organelor acestora.
• Acarianul lat (Polyphagotarsonemus latus) - poate afecta planta în toate componentele ei.
• Viermii sârmă (Agriotes lineatus) - consumă semințele din sol și apoi atacă direct plantele, acestea putând avea ulterior porțiuni lipsă pe frunze sau tulpină.
• Limaxul cenușiu (Deroceras agreste), un melc fără cochilie, se hrănește cu părți din frunze și flori.
• Musca plăntuțelor (Delia platura) afectează planta de la nivelul cotiledoanelor semințelor, după care înțeapă tulpinile plantelor de castravete.

Bolile plantei se tratează cu fungicid pentru castraveți, din această gamă făcând parte o serie de produse care distrug sau împiedică creșterea ciupercilor și a sporilor acestora. Se recomandă stropirea castraveților în funcție de indicațiile producătorului, de perioada de dezvoltare a plantei și de scopul aplicării: preventiv sau curativ.

ALIETTE 80 WG, pe bază de fosetil de aluminiu, este un fungicid sistemic, care se răspândește rapid în toată planta, o protejează pentru o lungă perioadă de timp împotriva ciupercilor, inhibând germinaţia sporilor, blocând dezvoltarea miceliului în plantă şi sporularea. Are deci atât rol preventiv, cât și de eliminare a infecției deja instalate.

Se mai poate utiliza AMISTAR, pe bază de azoxistrobin, un fungicid preventiv, cu spectru larg de combatere a bolilor la legume, cu rol preventiv și întăritor pentru plante, prevenind îmbătrânirea frunzelor.

Un insecticid pentru castraveți va proteja plantele de dăunători, astfel încât acestea să se dezvolte netulburate și să poți obține recolte bune și fructe gustoase.

EVURE, un insecticid piretroid pe bază de tau-fluvalinat, acționează asupra sistemului nervos al dăunătorilor țintă - afide, tripsi, purici de frunză, coleoptere și lepidoptere, provocând grave perturbări metabolice, hiperactivitate dezordonată și, în cele din urmă, moartea dăunătorilor. Are un efect rezidual de durată și este rezistent la ploi. Nu afectează insectele polenizatoare (albine, bondari).

FLIPPER EW, care conține săruri de potasiu ale acizilor grași C7 C20, este un insecticid și acaricid de contact pentru combaterea dăunătorilor din câmp și din spațiile protejate cultivate cu tomate, vinete, castraveți, căpșuni. Este un produs certificat pentru agricultura ecologică. Stropirea castraveților trebuie făcută cu echipamente de bună calitate, astfel încât să se asigure o răspândire omogenă a substanței, de-a lungul întregii plante afectate de dăunători, iar aceștia să fie bine expuși. După aplicare, nu trebuie să intri în culturile tratate timp de 24 de ore.

Castraveții se recoltează în funcție de tipul de cultură. Castraveții timpurii se recoltează din a doua jumătate a lunii iunie până în august, în mai multe reprize, la 2-3 zile. Este important să nu se deranjeze vrejurile, astfel încât frunzele să nu se curbeze și să se răsucească, iar curcubitacina din peduncul să nu ajungă în fruct, dându-i gust amar. 

Cultura de vară se recoltează în lunile iulie și august, când fructele de castravete ajung la maturitate, iar ca moment al zilei, este bine să le culegi dimineața, după ce se usucă roua.

Castraveții de toamnă, utilizați în general pentru conservarea ca murături, se recoltează din septembrie și până la sfârșitul lui octombrie, cât este viabilă cultura și nu este afectată de brumă și de temperaturile scăzute.

Recoltarea se face manual, recomandabil cu un cuțit sau cu foarfecele, pentru a nu tulbura vrejul, sau mecanizat, cu ajutorul combinelor speciale.

Cultura castraveților reprezintă o activitate agricolă de importanță semnificativă în gospodăriile private și în fermele agricole, atât în România, cât și în întreaga lume. O bună înțelegere a procesului de plantare, întreținere, tratare a plantelor împotriva bolilor și dăunătorilor, îți va asigura rezultate bune și o recoltă de calitate. Sunt importante, de asemenea, și soiurile alese și respectarea perioadelor de însămânțare și răsădire, în funcție de  utilizarea castraveților, pentru consumul în stare proaspătă sau pentru conservare.

Alege din oferta magazinului magazin.agricover.ro produsele adecvate pentru îngrijirea culturilor de castraveți, fertilizatori, fungicide și insecticide, care să te ajute să ai plante puternice și cele mai bune condiții pentru recolte bune și sănătoase de castraveți, care să contribuie la satisfacerea nevoilor alimentare și economice ale gospodăriei, fermei tale sau ale consumatorilor de pe piața de produse agro-alimentare.