Cultura de ceapă: Plantare, soiuri și tratamente recomandate

Ceapa este una dintre cele mai cultivate legume din lume, iar țara noastră ocupa în anul 2022 un onorabil loc 6 în UE la suprafața culturilor de ceapă, potrivit unui raport Eurostat. Consumul mare de ceapă la nivel mondial, cât și condițiile relativ bune de cultură din România, au determinat un interes crescut al fermierilor români pentru cele mai eficiente metode de gestionare a diverselor soiuri ale plantei. 

Scurtă istorie

Originea cepei pare să fie în Asia Centrală și de Vest, deși unii specialiști consideră că ar fi crescut sălbatic pe fiecare continent. Egiptenii i-au valorificat proprietățile în arta culinară, iar grecii antici o foloseau pentru fluidizarea sângelui, sportivii consumând-o regulat din acest motiv și considerând că le dă putere și energie. 

Utilizarea și beneficiile cepei

Ceapa este utilizată azi drept condiment, legumă și medicament, în stare crudă, murată, fiartă, uscată, coaptă, prăjită sau friptă. Are o aromă distinctivă și un gust înțepător datorită compușilor sulfurici pe care îi conține. Este slabă caloric, însă foarte bogată în vitamine, minerale și antioxidanți. 

De-a lungul timpului a fost folosită și ca plantă de leac, în tratarea rănilor deschise, în combaterea răcelilor și virozelor respiratorii, pentru stimularea circulației, pentru imunitate și pentru sănătatea inimii. Ceaiul de foi de ceapă combate eficient tusea. 

Unde se cultivă ceapa în România?

În țara noastră, ceapa se cultivă atât pe suprafețe mici, în multe dintre gospodăriile țărănești, pentru nevoile proprii și pentru comercializare la scară mică, cât și pe suprafețe agricole extinse, în zone cu tradiție în acest sens, cum ar fi Turda, Pericei, Vinga, Făgăraş, Târgu-Frumos, Râmnicu-Sărat sau Filiaşi. Zonele în care există condiții favorabile pentru cultura cepei sunt sudul, sud-estul și vestul țării. 

Unde se cultivă ceapa în lume?

Ceapa este o legumă intens cultivată pe mapamond. Potrivit statisticilor, cultura cepei este extinsă pe o suprafață de 4,5 milioane de hectare de teren, din care se obțin 92,1 milioane de tone de ceapă pe an. Liderii mondiali în acest sector sunt China, India, SUA și Iran. 

În Uniunea Europeană, Olanda este un mare producător de ceapă. Este țara în care 2.831 de fermieri cultivă ceapă pe o suprafaţă totală de 20.650 ha, în special în regiunea Flevoland, ceea ce înseamnă că fiecărui producător îi revine în medie câte 7 ha.

 Un număr covârșitor de rețete au în compoziție ceapa. Puține dintre acestea menționează însă și ce tipuri de ceapă se folosesc în preparate. Pentru multe persoane, distincția este irelevantă, însă bucătarii, pasionații de gastronomie și gurmanzii cu siguranță vor avea de comentat în acest sens. 

Tipurile distincte de ceapă au forme diferite, procente de apă variabile, gust și aromă de anumite intensități, ceea ce le fac mai potrivite sau mai puțin indicate pentru consumul crud sau pentru unele mâncăruri. Distincția este importantă și din punct de vedere al înființării culturii, întreținerii acesteia și condițiilor de păstrare.

Există câteva tipuri mari de ceapă, cărora li se subsumează o paletă largă de soiuri:

• Ceapa galbenă: Este cea mai potrivită ceapă pentru gătit și cea mai versatilă. Are o coajă maronie și o aromă puternică. 
• Ceapa albă: Foile exterioare sunt albe, iar aroma legumei ei este mai blândă și mai dulce decât cea a cepei galbene. Se poate folosi crudă în preparate cum ar fi salsa proaspătă, salate, sosuri sau guacamole.
• Ceapa roșie: Este dulce și blândă, ideală pentru a fi consumată crudă. Atât pielița exterioară, cât și pulpa cepei roșii sunt mov, ceea ce o face o opțiune foarte estetică în salate care au nevoie de puțină culoare. 
• Ceapa verde: Este o legumă care nu s-a maturizat încă, deci are un bulb foarte mic. Este excelentă în salate, pentru a fi consumată crudă, pentru legume la tigaie și pentru asezonarea supelor și sosurilor.

Soiuri de ceapă românească

În materie de fructe și legume, consumatorii din țara noastră preferă, indubitabil, produsele din România. Ceapa românească este apreciată pentru gustul dulceag, aroma puternică și consistența crocantă și subțire a foilor concentrice. Iată câteva dintre soiurile care se cultivă în zonele cu tradiție în cultura cepei de la noi:

Diamant 

Este un soi de ceapă galbenă omologat în anul 1977 și reînscris în 1999, cu o formă aproape sferică, de mărime medie, cu foi suculente, gust dulce, plăcut și iuțeală moderată. Recomandat pentru consum în stare crudă și pentru gătit.

Aurie de Buzău 

Este singurul soi care se cultivă prin răsad, dar și prin însămânțare directă în câmp. A fost înregistrat la ISTIS în anul 1971 și reconfirmat în 1999. Forma este tronconică, cu baza mai lată și rotunjit spre vârf. Recomandat în special pentru consumul crud.

Roșie de Făgăraș

Se cultivă în Transilvania, a fost omologat în 1952 și reînscris în 1999. Are formă de sferă turtită, este albă la interior și roșie-violacee pe tunicile exterioare. Se consumă în special în stare proaspătă.

Roșie de Arieș 

Se comportă excelent în zonele cu umiditate ridicată din Transilvania. Înregistrat în 1952 și reconfirmat în 1999. Are tunicile exterioare de culoare roșie-violacee și de regulă încolțește pe timpul iernii.

Acestea sunt soiuri de tradiție în România, însă din anul 2000 cercetătorii români în agricultură au înregistrat și alte soiuri autohtone apreciate de consumatori: Ariana, Luciana, Ana, Milena F1, Gloria F1, Kitty F1, Marona F1, obținute la  I.C.L.F. Vidra, județul Ilfov.

Care sunt cele mai rezistente soiuri de ceapă la boli și temperaturi extreme

Pe lângă anumite caracteristici apreciate pe piață, din punct de vedere al cultivatorilor, cele mai bune soiuri de ceapă sunt cele care dau o bună producție de ceapă la hectar și rezistă bine la boli și temperaturi extreme. Soiul Diamant este un soi rezistent, care se păstrează bine peste iarnă. 

În general, fiecare dintre soiurile amintite mai sus are puncte tari și puncte slabe în materie de rezistență la boli și dăunători, precum și în ceea ce privește capacitatea de păstrare. Soiurile omologate după 2000 sunt concepute pentru o bună rezistență la mană, putregai alb și putregai, pentru productivitate bună și pentru capacitatea de păstrare ridicată.

Culturile de ceapă se pot înființa în trei moduri posibile: 

• cultură ceapă prin semănat direct în câmp
• cultură ceapă prin arpagic 
• cultură ceapă prin răsad. 

În funcție de aceste metode, diferă și perioadele în care se efectuează lucrările de înființare a culturilor. Cea mai utilizată metodă în țara noastră este obținerea cepei din arpagic. 

Condițiile meteorologice din România determină două perioade de plantare a cepei: primăvara și toamna.

Plantarea cepei primăvara

Pentru toate cele trei metode de plantare a cepei, lucrările de înființare a culturii se realizează primăvara. Cultivarea cepei prin însămânțare în timp are loc primăvara devreme; pentru ceapa din arpagic, perioada de plantare este cuprinsă între 10 și 20 martie, în timp ce pentru ceapa din răsad, intervalul 10-30 mai este cel recomandat. 

Pregătirea terenului se face din toamnă prin arătură la o adâncime de 25-20 cm, mărunțirea pământului și nivelarea lui. Culturile de ceapă reacționează excelent după plante din familia solanaceelor (roșii, vinete), după curcubitacee (castraveți, pepeni, dovleci) sau după varză. Nu se obțin rezultate bune după plantarea în pământ în care au crescut și rodit anterior fasole, mazăre, cartofi sau lucernă.

Din arpagic, cea mai răspândită formă de înființare a culturii în România, se obțin ceapă verde sau ceapă uscată. Solul se fertilizează cu îngrășăminte granulate cu 1-2 zile înainte de plantare. Este de preferat ca solul să fie bogat în nutrienți și bine drenat, solurile luto-nisipoase, aluviale fiind cele mai bune.

Pentru ceapa uscată se utilizează bulbi mai mici, pentru ceapa verde, diametrul bulbilor de arpagic trebuie să fie mai mare. Bulbii se plantează la 2-3 cm adâncime pentru solurile mijlocii și grele și la 4-5 cm pentru solurile nisipoase, cu o distanță de 25 cm între rânduri și 6-15 cm distanța între plante, pe rând. În grădina, arpagicul se introduce manual în pământ, iar în câmp se utilizează mașini de plantat. 

Plantarea cepei toamna

Plantarea cepei toamna asigură o recoltă timpurie în anul următor, atât la ceapa verde, cât și la ceapa uscată. Perioada optimă de plantare este cuprinsă între 15 septembrie și 15 octombrie, deși se practică în ultima perioadă și plantarea în noiembrie, astfel încât partea aeriană a cepei să nu crească mult și să fie ferită de îngheț. 

În mod normal, ceapa din arpagic are nevoie de 2-3 săptămâni pentru a începe să răsară. Dacă vremea este instabilă, se recomandă ca plantarea să aibă loc în două etape, una în octombrie și restul în noiembrie, dacă solul nu îngheață.

Terenul se pregătește în mod similar cu lucrările de plantare a cepei de primăvară, pământul se fertilizează cu humus, fosfat de potasiu, superfosfat și cenușă de lemn.

Ceapa de toamnă se plantează la 5-7 cm pe rând, la distanțe de 20-25 cm între rânduri. Bulbii de arpagic se introduc la circa 5 cm în pământ, prin afundare ușoară, apoi se acoperă cu un strat de pământ, care se bătătorește bine, pentru a-i proteja de îngheț.

Când se recoltează ceapa?

Recoltarea cepei verzi se face treptat, primăvara. Ceapa uscată se recoltează când vârful frunzelor se îngălbenește pe o lungime de 2-3 cm, iar partea aeriană se îndoaie și se lasă într-o parte. Perioada de recoltare are loc la sfârșitul lunii august și începutul lunii septembrie. După recoltare, ceapa se lasă câteva zile la uscat, la soare, întorcând-o pe toate părțile, apoi se depozitează pentru păstrare.

Când se culcă ceapa?

În mod normal, frunzele de ceapă se culcă de la sine, însă sunt situații în care se dorește urgentarea recoltării. O perioadă care se anunță ploioasă poate determina necesitatea culcării cepei sau călcării cepei. După culcarea cepei, bulbii pot fi recoltați în două săptămâni. Se grăbește în acest mod uscarea părții aeriene. Cu toate acestea, nu se recomandă culcarea înainte de apariția primelor semne de uscare a frunzelor.

Cu toate eforturile fermierilor de a menține condiții optime pentru culturile de ceapă, există factori neprevăzuți care pot influența dezvoltarea lor. Bolile cepei pot influența calitatea bulbilor, mărimea acestora și pot compromite rezistența lor. Iată care sunt principalele boli care pot afecta culturile de ceapă:

• Mana cepei (Peronospora destructor) este una dintre cele mai răspândite boli cu care se confruntă cultivatorii de ceapă din agricultură. Se manifestă prin apariția de pete decolorate alungite pe frunze. În stadiu avansat, duce la putrezirea bulbilor.
• Pătarea purpurie a cepei sau alternarioza este determinată de ciupercile Alternaria porri și Stemphylium vesicarium. Boala are ca simptome apariția de pete umede, apoi galbene cu centru maroniu și violacee pe tulpinile florale. Planta poate fi compromisă prin necrozarea părții aeriene.
• Rugina și pătarea cepei este provocată de ciuperca Puccinia allii, care afectează partea aeriană prin apariția de pete ruginii pe frunze. Boala influențează dezvoltarea plantei prin încetinirea dezvoltării. Bulbii vor avea dimensiuni mici.

Pentru protejarea culturilor de ceapă și realizarea unei bune producții la hectar, fermierii au la dispoziție o serie de produse care asigură condiții optime de dezvoltare a plantei, prin fertilizarea solului, rezistența la boli și dăunători și înlăturarea acestora.

• Pentru musca cepei, ale cărei larve pătrund în bulbi și le afectează rezistența și integritatea, produsul Benevia este un insecticid pe bază de cyazypyr, care blochează funcțiile motorii ale insectelor, ducând la paralizia și moartea lor. Dăunătorii sunt eliminați în 3-6 zile de la aplicare.
• Pentru mană se recomandă fungicidul Zorvec Endavia, care, prin acțiunea substanțelor oxathiapiprolin și benthiavalicarb, inhibă creșterea miceliului agentului patogen, protejând frunzele și lăstarii nou-apăruți.
• Pentru alternarioză, dar și pentru rugina cepei, fermierii pot folosi fungicid Amistar, pe bază de azoxistrobin, cu rol de prevenție, sau fungicidul Dagonis, care combină două substanțe active inovatoare, fluxapiroxad (grupa SDHI) și difenoconazol (triazol), pentru un control de lungă durată asupra unui spectru larg de boli. 

Gama completă de fungicide eficiente pentru ceapă se găsește aici.

Pentru plantele și ierburile care pot invada cultura de ceapă, consumând spațiul și resursele de hrană ale acesteia, există o gamă largă de erbicide eficiente pentru ceapă, printre care Boxer, Cerlit Super, Efica 960 EC, Glyphocover și altele.

Ceapa este o cultură cu rezultate bune în țara noastră, în zonele în care există condiții de temperatură și umiditate favorabile. Cu respectarea unor recomandări legate de plantare, îngrijire, recoltare și produse de calitate pentru fertilizarea solului, erbicidare, protecție împotriva bolilor și dăunătorilor, se pot obține producții la hectar remarcabile și bulbi rezistenți, apreciați pentru gust și calitățile nutritive.

Consultă oferta magazinului Agricover pentru a identifica cele mai bune soluții prin care poți să asiguri condiții optime pentru culturile de ceapă, cele mai bune produse care să contribuie la buna dezvoltare a plantelor, la calitatea bulbilor obținuți și care sunt în acord cu normele de protecție a mediului și cu recomandările UE!