Vița de vie: Cultivare, soiuri și tratamente recomandate

Scrierile vechi, precum și dovezile arheologice, cu numeroase amfore descoperite, ne demonstrează că strămoșii noștri daci erau mari iubitori de vin, atât din podgoriile proprii de viță de vie, cât și din import.

Scurtă istorie

În urmă cu peste două milenii, dacii cultivau vița de vie pe teritorii întinse, în zonele de deal din sudul țării noastre, potrivit istoricului Vasile Pârvan, autorul lucrării Getica – o protoistorie a dacilor. Prima mențiune scrisă datează din timpul lui Burebista (82-44 î.Hr.), care a decis defrișarea suprafețelor cultivate cu viță de vie. 

În timpul lui Cuza, după Unirea Principatelor, aveam 100.000 de ha de vie cultivate, iar în perioada interbelică, în România Mare se înregistrau 220.000 de ha. În prezent, țara noastră ocupă un onorabil loc 10 în lume și locul 5 în Europa, ca suprafață cultivată, după Spania, Franța, Italia și Portugalia, având circa 190.000 de ha.

Utilizarea viței de vie și a strugurilor

Planta de viță de vie, cu denumirea științifică de Vitis vinifera L., face parte din genul Vitis, familia Vitaceae, și cuprinde soiuri utilizate pentru consumul strugurilor, în stare proaspătă sau sub formă de compoturi, dulcețuri, pentru stafide, și soiuri pentru vinificație, din care se obțin sortimente de vin alb, vin roșu sau vin roze.

Unde se cultivă vița de vie în România?

Cele mai bune terenuri pentru o bună producție la viță de vie la hectar sunt zonele de deal, însă în țara noastră butașii sunt cultivați aproape peste tot, pe suprafețe mai mici sau în gospodării. Tărâmul principal al vinurilor românești este considerat județul Vrancea, cu cea mai mare suprafață cultivată de viță de vie, de 22.000 de hectare, însă sunt 39 de podgorii în toată țara. Iată câteva dintre cele mai renumite:

• Moldova: Odobești, Cotești și Panciu (din Vrancea), Huși, Cotnari (Iași);
• Muntenia: Dealu Mare (zona Buzău-Prahova), Drăgășani (Vâlcea);
• Transilvania: Târnave;
• Dobrogea: Murfatlar.

Unde se cultivă vița de vie în lume?

Vița de vie se cultivă în zonele climatice cu temperaturi care depășesc 90 C media anuală, la peste 100 C putându-se obține producții bune de struguri la hectar. De asemenea, plantele au nevoie de cantități mari de apă, pe care și le procură din sol, datorită sistemului radicular bine dezvoltat, precum și de lumină solară din belșug. Se dezvoltă foarte bine pe zone deluroase, terasate, cu soluri argiloase și nisipoase. 

În aceste condiții nu ne vom mira să descoperim printre marii cultivatori de viță de vie țări precum Spania, Franța, China, Italia, Turcia, SUA, Argentina, Chile, Portugalia și România, dacă luăm în considerare  topul primelor 10 la nivel mondial.

Soiuri de viță de vie românească

România cultivă în principal soiuri de viță de vie pentru vinificație. În funcție de tipurile principale de vin obținut din strugurii podgoriilor românești, le putem clasifica în:

• Soiuri pentru vin alb: Plăvaie, Galbenă de Odobești, Fetească Regală, Riesling de Rhin, Aligoté, Chardonay, Muscat Otonel, Grasă de Cotnari, Frâncuşă, Tămâioasă Românească, Sauvignon, Fetească Albă, Pinot Gris, Mustoasă de Măderat, Muscat Ottonel, Ezerfrut, Șarba;
• Soiuri pentru vin roșu: Băbească Neagră, Fetească Neagră, Pinot Noir, Merlot, Novac, Cabernet Sauvignon, Cadarcă, Măgura;
• Soiuri pentru vin roze: Traminer roz, Busuioacă de Bohotin.

Care sunt cele mai rezistente soiuri de viță de vie la boli și temperaturi extreme?

Rezistența culturilor de viță de vie la boli și dăunători este influentață de spațiile pe care se cultivă, de expunerea la soare și de distribuția rândurilor de butași. Se recomandă terenurile din zonele de deal, terasate, cu expunere spre sud, sud-vest sau sud-est, pentru o mai bună stabilitate și rezistență împotriva factorilor de mediu. De asemenea, este indicat ca rândurile să aibă orientare nord-sud. 

Sunt foarte importante lucrările de întreținere, protejarea față de îngheț prin mobilizarea solului, tăierea părților afectate de ger și fertilizările suplimentare.

Cu toate acestea, există soiuri mai rezistente, cum ar fi Bianca și Moldova, cu rezistență crescută la boli, și Cabernet Sauvignon, Fetească regală sau Pinot noir, cu o bună toleranță la ger.

În funcție de soi, de zonă și de condițiile climatice, vița de vie se poate planta primăvara sau toamna. Sunt metode diferite de cultivare în cele două anotimpuri.

Plantarea viței de vie primăvara

În general, vița de vie trebuie plantată la începutul primăverii, în lunile martie-aprilie, după ce a trecut ultimul îngheț puternic. Este momentul în care temperatura înregistrată în sol la 40-50 de cm ar trebui să fie de 8-100 C. Vița de vie se achiziționează de obicei ca plantă latentă, cu rădăcini goale. 

Se pregătește temeinic terenul, lăsat să se regenereze timp de 3 până la 5 ani. Dacă se plantează în locul unei foste culturi de viță de vie, pământul are nevoie de dezinfecție, pentru a nu exista pericolul de transmitere a unor boli de la cultura veche. Se elimină resturile de butași, rădăcini, arbuști și arbori, apoi se fertilizează solul cu gunoi de grajd sau cu îngrășăminte sintetice pe bază de fosfor și potasiu.

Zona destinată culturii se pichetează anterior, la sfârșitul iernii, după curățarea și nivelarea terenului. Se marchează locurile pe care le vor ocupa noile plante. Gropile trebuie săpate cu puțin timp înainte de plantare, la o adâncime de 50 cm și 35-40 cm diametrul fiecăreia. 

Imediat înainte de plantare, se taie rădăcinile la 8-10 cm pentru a se potrivi cu gaura, precum și creșterea superioară până la doar trei-patru muguri (deasupra uniunii de altoire în cazul viței de vie altoite). Se păstrează ramura cea mai puternică și se îndepărtează toate celelalte ramificații.

Și plantele se pregătesc temeinic înainte de introducerea în pământ. Tratamentele cu parafină asigură rezistența la boli și dăunători, le protejează împotriva factorilor de vreme și mențin siguranța suturii între altoi și portaltoi. Plantele se achiziționează de regulă deja parafinate, însă poate fi nevoie de o parafinare opțională. Rădăcinile și o treime din tulpină se mocirlesc într-un amestec de balegă de apă și pământ în părți egale, care se umezesc cu apă până la obținerea unei consistențe cremoase.

Plantele se introduc în gropi, se acoperă cu 20 de cm de pământ mărunțit și reavăn, se adaugă mraniță după tasare (2-15 kg în fiecare groapă), apoi se udă cu 5-10 l de apă pentru fiecare plantă. Cantitatea variază în funcție de umiditatea solului.

Plantarea viței de vie toamna

Plantarea viței de vie toamna are avantajul că plantele pornesc mai repede în vegetație în primăvară. Se practică în zonele din sudul țării, mai secetoase, cu soluri bine drenate. Perioada în care se fac plantările este cuprinsă între sfârșitul lui octombrie și începutul lui noiembrie, înainte de venirea înghețului.

Distanțele la care se plantează vița de vie depind de soiuri, dar și de terenul în care se înființează cultura. Astfel, soiurile viguroase, cultivate pe soluri nisipoase, cu lucrări mecanizate, au nevoie de distanțe de 2,5 m între rânduri și 1,4 m pe rând.

Aceleași tipuri de soiuri, dacă se cultivă la câmpie sau pe pante cu înclinație mică, pe orice tip de sol întreținut mecanizat, se recomandă distanțe de 2,2 m între rânduri și 1,2 m între butași.

Soiurile de vigurozitate mică și medie, pe orice tip de sol, cu lucrări manuale, se cultivă la distanțe de 1,2–1,5 m între rânduri și 1,0–1,2 m între plante.

În viticultură, altoirea viței de vie este o tehnică de înmulțire care permite obținerea strugurilor din soiul dorit, al altoiului, pe butașii deja înrădăcinați, ai portaltoiului. Acest tip de altoire, pe loc, se face de regulă în regiunile sudice, cu climă mai blândă. Există trei metode de altoire, cu tăieturi specifice, prin care cambiul celor două plante, adică stratul de celule de sub scoarță, vine în contact și se dezvoltă într-o plantă nouă, altoită.

• Altoirea în despicătură simplă: În luna mai, se taie portaltoiul la nivelul solului, iar altoiul se introduce în el sub formă de pană.
• Altoirea în despicătură dublă: Se procedează la fel ca în primul caz, însă, dacă portaltoiul este prea gros, se apelează la crestarea unei fante pe tot diametrul butucului, în care se introduc două altoaie.
• Altoirea în timpul perioadei de vegetație sau în verde: Se realizează vara, în luna iunie. Se taie portaltoiul la 40-50 cm de sol, se lasă să se scurgă seva, apoi se introduce altoiul într-o tăietură oblică.

Altoirile pe loc se pot efectua și toamna. 

Tehnologia modernă permite astăzi altoirea industrială, cu echipamente de masă specializate. Procesul are loc la începutul primăverii. 

Strugurii se culeg toamna, însă momentul exact depinde de gradul de coacere, de conținutul de zaharuri la care reușesc să ajungă boabele și de condițiile meteorologice. Culesul nu se face pe arșiță, pe ploaie sau imediat după zilele cu precipitații. Astfel, data culesului poate să varieze de la an la an, de la zonă la zonă viticolă. Calitatea și cantitate de must și vin obținute depind de conținutul de zahăr al boabelor, de procesul de fermentație, de aciditatea și greutatea acestora.

Butașii de viță vie pot avea o viață de câteva zeci de ani și pot oferi producții bune de struguri la hectar, dacă nu se îmbolnăvesc și sunt protejați în mod corespunzător. Bolile viței de vie pot avea însă efecte devastatoare asupra plantelor, afectând creșterea și dezvoltare, roadele și însăși existența butașilor. Iată care sunt cele mai frecvente și mai periculoase boli ale culturilor de viță de vie.

• Mana viței de vie. Este cea mai gravă afecțiune a plantei, un atac de câțiva ani consecutivi ducând la compromiterea totală a culturilor neprotejate. Este provocată de o ciupercă și afectează toate părțile verzi ale plantei, de la frunze și lăstari la ciorchini și boabe.
• Făinarea viței de vie. Este produsă tot de o ciupercă și atacă toate părțile verzi, compromițând recolta podgoriilor mari, mai ales în anii secetoși.
• Putregaiul cenușiu al viței de vie. Este cauzat de o ciupercă și atacă strugurii. Boabele își subțiază pielița și mucegăiesc, iar vinurile obținute conțin mai puțin alcool și își modifică textura și calitățile.

Plantele de viță de vie nu sunt ferite nici de atacul dăunătorilor. Culturile neprotejate pot fi atacate de diverse specii de fluturi sau acarieni. Iată de unde vin cele mai periculoase atacuri.

• Molia viței de vie. Adultul este un fluture mic, inofensiv, însă larvele sale atacă bobocii florali și boabele verzi, apoi pulpa boabelor soiurilor timpurii și boabele în pârg ale soiurilor tardive. Boabele se infectează cu ciuperci și putrezesc.
• Acarianul galicol. Este un păiajen mic, sub 1 mm, care afectează frunzele, colonizând partea dorsală a acestora cu formațiuni asemănătoare negilor, ceea ce poate duce la o stagnare a vegetației și la avortarea florilor.
• Molia brună a strugurilor. Este un fluture ale cărui larve, de dimensiuni de până la 10-12 mm lungime se hrănesc cu bobocii florali și boabele verzi, acoperind cu mătase albă baza acestora. Sunt periculoase pentru că iernează în stadiul de pupă sub scoarța butucilor și a coardelor groase, invadând plantele și în anul următor. Favorizează instalarea și răspândirea putregaiului cenușiu.

Pentru păstrarea sănătății plantelor și pentru obținerea unei producții bune de struguri la hectar, fermierii apelează la tratamente profesionale pentru vița de vie.

Fertilizarea culturilor vizează atât îmbunătățirea recoltei, cât și creșterea vitalității și rezistenței plantelor la boli și dăunători. Fertilizarea se face cu îngrășăminte: azotat de amoniu, uree, sulfat de amoniu, nitrat de calciu sau diamoniu fosfat.

Pentru combaterea ciupercilor se utilizează fungicide pentru vița de vie care distrug sau împiedică creșterea ciupercilor și a sporilor acestora. Produsul Cabrio Top, cu substanța activă piraclostrobin, are o acțiune puternic preventivă, inhibând mobilitatea și germinarea zoosporilor. Plantele sunt vitalizate, verdele frunzelor se intensifică, iar asimilarea substanțelor nutritive este îmbunătățită. Combate mai multe boli: mana, făinarea, putregaiul negru și escorioza.

Un fungicid eficient și care nu prezintă rezistență încrucișată față de principalele grupe de fungicide utilizate în prezent este Cantus, care, utilizat la începutul ciclului de dezvoltare a ciupercilor, inhibă germinația sporilor și creșterea tubului germinativ al putregaiului cenușiu. Dacă se aplică la finalul perioadei de înflorire sau înainte de compactarea ciorchinelui, combate cu succes și ciuperca făinării viței de vie.

Special pentru mană se poate folosi fungicidul Curzate F, care se poate aplica atât preventiv, cât și curativ, acționând asupra sporilor, a parazitului în sine și suprasensibilizând planta, astfel încât aceasta dezvoltă un mecanism specific de rezistență împotriva bolilor, controlat genetic.

Pentru dăunători, se recomandă viticultorilor utilizarea de insecticide profesionale pentru vița de vie, cu acțiune împotriva paraziților care le pot ataca. Insecticidul Affirm, pe bază de emamectin benzoat, este obținut prin fermentație naturală și combate un număr mare de lepidoptere, asigurând o protecție de durată, chiar și după ploaie.

O soluție bio, pentru o producție curată și sănătoasă, este insecticidul Bactospeine DF, care acționează asupra larvelor imediat ce acestea au ingerat din plantele tratate. 

Sub formă de pulbere, fermierii pot folosi și insecticidul Gazelle, cu acțiune rapidă și sistemică asupra tuturor stadiilor de dezvoltare ale dăunătorilor. Este rezistent la temperaturi ridicate și apa ploilor, iar acțiunea sa durează trei săptămâni.

Concluzie

Cultura viței de vie, cu o tradiție îndelungată în România, este și o sursă de mândrie și prosperitate pentru mulți fermieri din întreaga țară. Cu o atenție deosebită acordată soiurilor potrivite și tehnicilor de întreținere adecvate, vița de vie poate asigura producții mari la hectar și struguri de o calitate optimă pentru obținerea celor mai rafinate vinuri, apreciate pe plan local și internațional.

Pentru a beneficia de cele mai eficiente și moderne produse pentru fertilizare și combaterea dăunătorilor în agricultură, magazinul Agricover stă la dispoziția viticultorilor cu o gamă variată de îngrășăminte, fungicide și insecticide de înaltă calitate, cu ajutorul cărora să protejeze podgoriile împotriva bolilor și dăunătorilor și să îmbunătățească recoltele. Alegeți din oferta Agricover produsele adecvate în funcție de soiuri, etapele de tratament, dăunători și perioada de vegetație a viței de vie! Pentru consultanță, puteți apela oricând la specialiștii noștri.